Prezentare sistem electoral - simulare repartizare mandate studiu de caz judetul Cluj

Pentru a exemplifica modul de atribuire a mandatelor în noul sistem electoral, vom lua ca exemplu judeul Cluj în care urmează să fie aleşi 4 senatori şi 10 deputaţi. In aceasta simulare vom folosi rezultatele de la alegerile locale, voturi pentru alegerea Consiliului judetean

Vom vedea în cele ce urmează cum se desfăşoară procesul de atribuire a mandatelor
4 partide au depăşit pragul electoral de 5% la nivel naţional.
Total; voturi exprimate 269 515
Voturi exprimate pentru partidele ce au trecut pragul 218 960

50 555 sub prag de redistribuit

Rezultatele fiecărui partid, la nivel de colegiu sunt după cum urmează
PDL = 97 960
PNL = 43 278

PSD = 38 303

UDMR =35 415

O dată stabilite de către Biroul Electoral Central (BEC) partidele politice care au depăşit pragul electoral la nivel naţional, următoarea etapă are loc la nivelul circumscripţiei electorale (adică la nivel de judeţ). Astfel, Biroul Electoral Judetean(BEJ) stabileşte, separat pentru Camera Deputaţilor şi Senat, coeficientul electoral al circumscripţiei electorale (judeţului), prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toţi competitorii electorali care depăşesc pragul electoral la numărul de deputaţi, respectiv de senatori, ce urmează să fie aleşi în acea circumscripţie electorală (art. 48,alin. 3).

Pentru judeţul Cluj acest coeficient este: numarul de voturi obtinute pe judet impartit la numarul de mandate atribuite in judet
Coeficient electoral = 218 960:4 = 54 740 la SENAT

si c. elect. = 218 960:10 = 21 896 la Camera Deputatilor

Câtul partidelor: numarul de voturi obtinute in judet impartit la coeficientul electoral al judetului( circmscriptiei)
PDL = 97 960 voturi

cât SENAT = 97 960: 54 740 = 1,78

cât CD = 97 960: 21 896 =4,47

PNL = 43 278

cât SENAT = 43 278: 54 740 = 0,79

cât CD = 43 278 : 21 896 = 1,97
PSD = 38 303

cât SENAT = 38 303 : 54 740 = 0,69

cât CD = 38 303 : 21 896 = 1,74

UDMR =35 415

cât SENAT = 35 415 : 54 740 = 0,64

cât CD = 35 415 : 21 896 = 1,6

Acest cât poate fi interpretat şi ca numărul de voturi necesare pentru câştigarea unui mandat.
Pasul următor constă în împărţirea numărului de voturi obţinute de fiecare partid la nivelul circumscripţiei la coeficientul electoral, reţinându-se partea întreagă, nerotunjită a câtului. Acest număr reprezintă numărul de mandate repartizate de către Biroul Electoral de Judetean competitorului electoral la nivelul circumscripţiei electorale în prima etapă de repartizare a mandatelor.Voturile rămase, adică cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, precum şi mandatele ce nu au putut fi repartizate de biroul electoral de circumscripţie se comunică Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat în a doua etapă, la nivel naţional.

(continuarea simularii aici)
Ce concluzii putem trage?

Conteaza foarte mult numarul de voturi si nu procentul, ( cu exceptia cazul in care castigi cu 50%+1)

Conteaza foarte mult ordinea in clasamentul intern in partid ca numar de voturi pe colegii- Conteaza sa nu fie dat Colegiul tau altui partid, aflat in clasamantul judetean mult mai sus ca numar de voturi

Conteaza ca, contracandidatii din colegi sa n obtina foarte multe voturi pentru a nu fi printre primii in clasamentul intern al partidului.

Fata de simlarea de fata bazata pe alegerile locale, unde a fost o prezenta sperioara celei care probabil va fi in noiembrie, si unde apare un alt element important OMUL care poate face diferenta, ceea ce n-a reusit partidul

CONTEAZA FIECARE VOT IN PLUS

Exemplu: Voturile adunate de PDL pe Colegiul 1 la alegerile locale dau un procent de 50,23. Adica 28 716 din cele 57 166. Prin urmare PDL ar castiga colegiul pentru numai 133 de voturi peste 50%.

Alt exemplu: PNL pierde Colegiul 3 in fata PSD pentru numai 121 de voturi- PNL obtine Colegiul 8 desi are numai 2695 de voturi, colegiul fiind depasit ca numar de voturi luate 4 colegii din PNL, dar mandatele din aceste colegii sunt deja date.

Incercati asta si voi acasa

Alin Baciu

Ce ar trebui să ştim pentru a spune că suntem pregătiţi pentru campania electorală:

Campania electorală începe pe 30 octombrie. Oficial. Neoficial suntem în campanie de mult. Pregătirea unei campanii electorale implică foarte multe aspecte. Votul uninominal aduce ceva nou în desfăşurarea campaniilor. Pe de-o parte fiecare candidat îşi are teritoriul său, cu specificul propriu, în care trebuie să convingă eletoratul că este OMUL cel mai potrivit să-i reprezinte. Prin urmare va trebui să aiba propria strategie de campanie specifică colegiului, fiind într-o ,,competiţie" internă pentru adunarea celui mai mare număr de voturi. Pe de altă parte depide direct de numărul de voturi adunate la nivel judeţean de partid, adică de toţi ceilalţi colegi care candidează în celelalte colegii. OMUL într-adevar contează într-un sistem cu vor uninominal dar oare românii sunt pregătiţi pentru asta sau vor căuta pe buletinul de vot tot sigla partidului cu care este obişnuit să voteze, sau a cărui lider naţional l-a convins în emisinile TV pe care le-a urmărit. Strategii, planuri, tehnici de comunicare şi mai ales organizare, de asta are nevoie un staf de campanie. Dupa cum se stie, alegerile nu se câştigă în campania electorală, iar când ele foarte echilibrate contează echipa şi strategia candidatului. Nimic nu e întâmplător.

Ce ar trebui să ştim pentru a spune că suntem pregătiţi pentru campania electorală:

• Construcţia profilului candidatului adaptat specificului colegiului
• Profilul colegiului electoral
• Profilul alegatorilor – intre nucleul dur si electoratul de campanie
• Organizarea echipei de campanie.
• Alegerea tacticilor pentru câştigarea notorietăţii
• Construirea reţelei electorale
• Recrutarea voluntarilor
• Discursul politic
• Alegerea tehnicilor de comunicare politica (mesajul, discursul, stirea, reportajul de campanie, tehnici ale interviului, cum sa te prezinti in fata camerelor de luat vederi, organizarea conferintelor de presa, relatia cu ziaristii, relatia cu publicul- presă, lideri de opinie, electorat-, telefonul alegatorului, trimiterea scrisorilor electorale, afisul, videoclipul, pagina web, gadget-uri)
• Pregătirea evenimentului de lansare
• Evenimente pe parcursul campaniei
• Planificarea apariţiilor media
• Prevederi legale
• Constructia bugetului
• Agenda candidatului
• Devalorizarea adversarului (mapa de atac, mapa de aparare, interpretarea sondajelor)
• Monitorizarea şi evaluarea pas c pas a campaniei
• Gestionarea situaţiilor de criză
• Evalarea oportunităţilor de apariţii publice
• Cum satisfaci aspiratiile alegatorilor
• Organizarea stafului şi a echipei de voluntari
  

Alegătorii sunt mai puţin interesaţi de cine va candida, ei sunt preocupaţi de cum le sunt rezolvate problemele cele mai presante, chiar daca majoritatea dintre ele ţin de primari, consilieri locali sau consilieri judeţeni. Prin urmare ei vor urmări teme şi nu biografii. Elementul cheie este propunerea practică şi fezabilă.

Comunică pentru a fi vizibil. Esti vizibil, poţi dobândi notorietate. Ai notorietate poţi câştiga credibilitate. Eşti credibil, obţii voturi. Sunt etape peste care nu poţi să sari.

Alin Baciu