Cui ii este frica de voturile tinerilor?

O prevedere in legea electorala ingradeste dreptul studentilor de a-si exprima optiunile in privinta votului. In legea electorala 67 din anul 2004, la articolul trei, se arata ca dreptul de vot se exercita numai in comuna, orasul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritoriala a municipiului in care alegatorul isi are domiciliul.

Altfel spus, la sute de mii de studenti din tara asta li se ia dreptul de a vota acolo unde isi desfasoara activitatea si in foarte multe cazuri unde urmeaza sa se si stabileasca la sfarsitul studiilor. Sa luam un student de anul 1 sau 2 care in urmatorii cel putin 2-3 ani (adica aproape cat un mandat) urmeaza sa-si petreaca in respectivul oras 9 luni din 12. Dar sa ne referim la studentii mai mari plecati de acasa de 3-4 ani. Cand au avut acestia timp sa se puna la curent cu activitatea politica din localitatea de resedinta? Cat interes vor starni alegerile acestor tineri?

In ticalosia sa un lider local PNL, considera actuala forma a legii drept una legitima. ,,Zeci de mii de studenti au pus piciorul in Cluj pentru prima data zilele trecute. Ei nu sint la curent cu viata politica din Cluj, nu au avut timpul fizic pentru a-si forma o imagine clara despre orasul nostru. General vorbind insa, nu le ingradeste nimeni dreptul la vot. Pot merge acasa, in localitatile de domiciliu si sa isi exprime opinia. Alegerile vor fi duminica, in apropierea datei de 1 Decembrie, Ziua Nationala, cind multi dintre ei aleg sa isi viziteze parintii“, spune deputatul Horea Uioreanu (PNL), potrivit publicatiei monitorul de cluj.

Alta ticalosie a actualei coalitii PNL - PSD- UDMR , care organizaaza alegerile dupa bunul plac, este insasi data de desfasurare. Intre 29 noiembrie si 3 decembrie romanii sunt liberi. Cine sta acasa? Majoritatea merg ori la tara asa cum e la romani, mai taie un porc, isi mai ia vinul pentru sarbatori, sau se relaxeaza pentru cateva zile departe de casa. Cine se intoarce acasa pentru 5 minute in care voteaza?

O astfel de abordare a acestor minti bolnave invita populatia la neimplicare civica. Este normal deoarece aceasta neimplicare ii favorizeaza. Absenteismul favorizeaza partidele mici cu nucleu dur stabil si partidele a caror electorat este obisnuit sa mearga la vot din vremuri apuse, adica cei din mediul rural si pensionarii. Al cui electorat este oare? Se doreste cu adevarat schimbarea?

Votul din 30 noiembrie este pentru viitor si trebuie sa apartina in primul rand tinerilor, cei care trebuie sa decida ce viitor doresc. Dar acesti tineri sunt trimisi sute de kilometri pentru 5 minute de votare. Este o clara lipsa de respect fata de acesti tineri, care vin, studiaza si traiesc, unii chiar patru ani de zile in orasele universitare. Si de ce? PENTRU CA LE ESTE FRICA DE VOTUL TINERILOR.

Mesajul politicienilor puterii este asadar urmatorul: Nu mergeti la vot, avem noi electoratul care sa voteze pentru voi. Un electorat indoctrinat, conservator, sau deschis la plicul cu bani. Parlamentarii de azi si electoratul pe care il pot controla va decide viitorul. Pentru inca 4 ani, cel putin.

Alin Baciu

Prezentare sistem electoral - simulare repartizare mandate studiu de caz judetul Cluj

Pentru a exemplifica modul de atribuire a mandatelor în noul sistem electoral, vom lua ca exemplu judeul Cluj în care urmează să fie aleşi 4 senatori şi 10 deputaţi. In aceasta simulare vom folosi rezultatele de la alegerile locale, voturi pentru alegerea Consiliului judetean

Vom vedea în cele ce urmează cum se desfăşoară procesul de atribuire a mandatelor
4 partide au depăşit pragul electoral de 5% la nivel naţional.
Total; voturi exprimate 269 515
Voturi exprimate pentru partidele ce au trecut pragul 218 960

50 555 sub prag de redistribuit

Rezultatele fiecărui partid, la nivel de colegiu sunt după cum urmează
PDL = 97 960
PNL = 43 278

PSD = 38 303

UDMR =35 415

O dată stabilite de către Biroul Electoral Central (BEC) partidele politice care au depăşit pragul electoral la nivel naţional, următoarea etapă are loc la nivelul circumscripţiei electorale (adică la nivel de judeţ). Astfel, Biroul Electoral Judetean(BEJ) stabileşte, separat pentru Camera Deputaţilor şi Senat, coeficientul electoral al circumscripţiei electorale (judeţului), prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toţi competitorii electorali care depăşesc pragul electoral la numărul de deputaţi, respectiv de senatori, ce urmează să fie aleşi în acea circumscripţie electorală (art. 48,alin. 3).

Pentru judeţul Cluj acest coeficient este: numarul de voturi obtinute pe judet impartit la numarul de mandate atribuite in judet
Coeficient electoral = 218 960:4 = 54 740 la SENAT

si c. elect. = 218 960:10 = 21 896 la Camera Deputatilor

Câtul partidelor: numarul de voturi obtinute in judet impartit la coeficientul electoral al judetului( circmscriptiei)
PDL = 97 960 voturi

cât SENAT = 97 960: 54 740 = 1,78

cât CD = 97 960: 21 896 =4,47

PNL = 43 278

cât SENAT = 43 278: 54 740 = 0,79

cât CD = 43 278 : 21 896 = 1,97
PSD = 38 303

cât SENAT = 38 303 : 54 740 = 0,69

cât CD = 38 303 : 21 896 = 1,74

UDMR =35 415

cât SENAT = 35 415 : 54 740 = 0,64

cât CD = 35 415 : 21 896 = 1,6

Acest cât poate fi interpretat şi ca numărul de voturi necesare pentru câştigarea unui mandat.
Pasul următor constă în împărţirea numărului de voturi obţinute de fiecare partid la nivelul circumscripţiei la coeficientul electoral, reţinându-se partea întreagă, nerotunjită a câtului. Acest număr reprezintă numărul de mandate repartizate de către Biroul Electoral de Judetean competitorului electoral la nivelul circumscripţiei electorale în prima etapă de repartizare a mandatelor.Voturile rămase, adică cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, precum şi mandatele ce nu au putut fi repartizate de biroul electoral de circumscripţie se comunică Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat în a doua etapă, la nivel naţional.

(continuarea simularii aici)
Ce concluzii putem trage?

Conteaza foarte mult numarul de voturi si nu procentul, ( cu exceptia cazul in care castigi cu 50%+1)

Conteaza foarte mult ordinea in clasamentul intern in partid ca numar de voturi pe colegii- Conteaza sa nu fie dat Colegiul tau altui partid, aflat in clasamantul judetean mult mai sus ca numar de voturi

Conteaza ca, contracandidatii din colegi sa n obtina foarte multe voturi pentru a nu fi printre primii in clasamentul intern al partidului.

Fata de simlarea de fata bazata pe alegerile locale, unde a fost o prezenta sperioara celei care probabil va fi in noiembrie, si unde apare un alt element important OMUL care poate face diferenta, ceea ce n-a reusit partidul

CONTEAZA FIECARE VOT IN PLUS

Exemplu: Voturile adunate de PDL pe Colegiul 1 la alegerile locale dau un procent de 50,23. Adica 28 716 din cele 57 166. Prin urmare PDL ar castiga colegiul pentru numai 133 de voturi peste 50%.

Alt exemplu: PNL pierde Colegiul 3 in fata PSD pentru numai 121 de voturi- PNL obtine Colegiul 8 desi are numai 2695 de voturi, colegiul fiind depasit ca numar de voturi luate 4 colegii din PNL, dar mandatele din aceste colegii sunt deja date.

Incercati asta si voi acasa

Alin Baciu